„Târgul de ţară” românesc – un circuit gastronomic unic în UE

 

 
„Târgul de ţară” românesc – un circuit gastronomic unic în UE
 de Adrian Popescu - 10 septembrie 2012 - Ziarul Tribuna
 
Sâmbătă, sibienii şi turiştii prezenţi în incinta Muzeului din Dumbrava Sibiului au asistat la o slujbă religioasă de sfiinţire şi la deschiderea oficială a „Târgului de ţară”. Acesta, în concepţia iniţia­torilor, doreşte să promoveze o alimentaţie sănătoasă, bazată pe consumul pro­duselor locale tradiţionale. Târgul de ţară mai are meni­rea de a susţine o relaţie eco­nomică solidară între mediul rural şi cel urban. Cei prezenţi au aflat că acest complex agro-ţărănesc este rezultatul  pro­iectului „Culinar.Cult.” imple­mentat de C.N.M. ASTRA cu sprijinul „Asociaţiei de prietenie Ille et Vilaine/Sibiu – Dezvoltare teritorială prin cooperare”, al „Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu”, a „Direcţiei Agricole Jude­ţeane Sibiu” şi al „Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice - Mărginimea Sibiului”. La eve­niment au fost prezenţi ofici­ali din administraţia publică judeţeană şi locală, din cadrul unor instituţii deco­n­cen­trate, precum şi invitaţi speciali din Bretania. Am remarcat şi prezenţa lect. Pierre Guiol, din partea Ambasadei Franţei  de la Bucureşti. Valeriu Olaru, directorul Complexului Naţio­nal Muzeal Astra, în intervenţia sa  remarca obiectivul  pro­iec­tului:  "valorificarea teza­u­rului alimentar tradiţional, aşa cum este el prezent  în procesul dezvoltării durabile rurale". Directorul general a mulţumit pentru efortul finan­ciar depus de Consiliul Jude­ţean Sibiu şi de Consiliul General Ille et Vilaine, doi parteneri care au acţionat în baza „Acordului de Coope­rare Descentralizată”, şi al căror demers convergent se axează pe dezvoltarea unei strategii de conservare şi de valorificare a culturii şi civili­zaţiei alimentaţiei tradiţio­nale. În intervenţia sa, Ioan Cindrea, preşedintele C.J. Sibiu, sublinia importanţa investiţiei de care beneficiază nu numai Muzeul Astra, ci şi  producătorii autorizaţi din judeţul Sibiu, producători care oferă publicului vizitator bucate specifice tradiţiei culinare autohtone. Domnia sa a lăsat să se înţeleagă că acest cadru de cooperare urmează să fie extins în alte sfere de activitate, unde părţile semnatare vor identi­fica interese comune prin care să stimuleze  relaţiile ro­mâno-franceze în spaţiul transilvan. Acest punct de vedere a fost reluat şi de vicepreşedintele consiliului general Ille et Vilaine, doamna Clotilde Tascon Mennetier. Delegaţia france­ză a fost mulţumită de modul în care a fost finalizat „Târgul de ţară”,  felicitând şi repre­zentanţii Muzeului Astra, apre­ciind efortul cercetărilor-muzeografi de a proteja valo­rile tradiţionale. Cuvinte elo­gioase au fost adresate şi ofici­alităţilor sibiene în al că­ror plan de priorităţi şi-a găsit loc o asemenea ofertă cultu­ral-economică. În acest cadru a fost prezentat şi un inte­resant pliant/broşură, con­cretizat de Asociaţia Jude­ţeană de Turism Sibiu, inti­tulat: „ Produse tradiţionale din zona Sibiu”. Aici sunt inse­rate informaţii despre  ofer­tele culinare, despre pieţele produselor culinare tradiţio­nale şi producători care respectă vechile reţetare. Practic este vorba de un cir­cuit gastronomic unic în UE, o hartă a produselor agro-alimentare tradiţionale unde turiştii găsesc reţete şi produse alimentare ecolo­gice 100%. După consu­ma­rea momentului festiv, cei prezenţi au degustat "Plăcinta Mărginimii". Oaspeţii din Franţa precum şi reprezen­tanţii C.J.S. s-au întreţinut cu cei 16 producători. În această lună, o bună parte din ei îşi va etala produsele în piaţa centrală din Rennes Franţa, însoţiţi fiind de animatori culturali autentici. Şi pentru că am atins şi acest aspect să mai precizăm că în preaj­ma târgului au avut loc demon­straţii de artă culinară şi demonstraţii de artă popu­lară autentică, cum ar fi: realizarea icoanelor pe sticlă şi pe suport de lemn, confec­ţionarea de măşti populare, de mici ţesături şi piese ceramice etc. Cei mici au putut să-şi exercite şi crea­tivitatea într-un mini-stand destinat special lor. Şi cum orice sărbătoare popu­lară se încheie cu tradiţionala horă românească, francezii nu au ezitat să se bucure de ea..










 

Scroll to top